agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-02-20 | |
apoi se îmbrăcă în metaforă ca într-un giulgiu al tăcerii
stiloul alerga mut în foaia unor zăpezi nici calde nici reci hârtia avea o temperatură constantă, cerneala turna foc acolo el își aduna toate femeile albastre într-o orgie a gurilor flămânde de cuvânt în muțenii asurzind celuloza; tu erai o femeie de sticlă, te luam cu mine în toate cramele mele și se-ntâmpla visarea lebăda vie trecea pe apa vremii, o auzeam cu ochii și ochii mei cântau că prea lăsa în urmă fructe de frumusețe, parfum grațios în privire; de-ai ști, îndrăgostito, că lebăda aceea erai tu ai coace prăjituri albe de lumină; în așteptarea cântecului tău îți zidesc veacul Dumnezeu e în papuci de casă, nevastă-sa, Eternitatea, prăjește la dejun rugăciunea cea mai grasă, fără colesterol chipul tău l-am cioplit într-o rugăciune frumoasă ca o felicitare de sărbători umerii mei călători cărau o boccea plină cu iubire găseam greu odaia prin tina-n care aducea zdrobire ploaia în cupă aveam totuși înghețată metaforă, aerul abia de mai plutea între cer și pământ, în văzduhul locuit de lumină moartă, suită pe catafalcul unei lumânări stinse sub soarele legat la rază de nor, umbra umbla prin infinitul zadar al umanității stropi de albastru mâzgăliseră albul într-un poem ce nu stă în picioare ci în degetele de adus cruce
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate