Am sufletul greu și pustiu
Și viața mă ia la vale,
Departe de casă să fiu
E boala grea ce-mi dă târcoale.

Acum lumea nu mai iubeste,
Nici un copil nu mai visează,
Cu mult amar incet el crește
Prin chin și viața ce urmează.

Ne luptam cu viata întruna
Dar noi ne iubim și cred,
Vom invinge și furtuna
Și iubirea nu mi-o pierd.

Cum incă mai dai rodul tau,
Caci plantâm sămânță amară
Și peste tot omul e rău
De dimineața până-n seară.

Eu nu mai pot și nu răzbesc
Să lupt cu viața asta grea
Și vreau sa plec mă prăpădesc
Căci simt și eu durerea ta!