Erau câteva secole
legate între ele cu firele tale de păr
când te-am văzut
printr-un fluture
Purtai o geacă scurtă
și semănai cu un flaut
pe tocuri
Eșarfa din arici
cu fiecare adiere
mai pierdea câte unul
iar ochii
nu știu cu ce mai vedeai
când lipeai ceruri

Brățări și inele din litere strâmbe
pe glezne coronițe de umbre
pe tălpi noroiul plecării
și

știam că nu pot fi decât un poem
pusesem o virgulă îngroșată
între secole