agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-04-20 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea În mine port terase fără număr. Spre mare dau cele mai albe, gata să plece către soare, pe catarg, ca pânze, cu cearșafurile-ntinse, și altele, ce dau spre câmp, doar una spre dragoste doar una, ce munților li-i dragă, și ea e cea care se-ntoarce-n veci. Acolo sta și-și pieptăna iubirea mușcata, iasomia, trandafirii de pe balcoane, și în nopți încinse, se desfăcea în ploaie răcoroasă. Departe, culmile purtând povara de stele mari, vegheau, înalt, amorul. Când a trăit mai viu, mai îndrăzneț, și când fu, printre flori stropite proaspăt, cu mai mult suflet sângele încins? Șuier de trenuri, licăre urcau de felinare, de verbine; muzica din chioșcuri și din arborii aprinși suia, și ploile cometelor căzând, ce revărsau în ochii dragostei, fugarele splendori. Fu vârsta inimii cea mai frumoasă. Azi din depărtări se-ntoarce, când din nou eu o visez pe acest trunchi bătrân, pe-un drum ce nu duce nicăieri. Traducere Veronica Porumbacu
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate