- Azi plouă-ncet cu stropi mărunți și calzi
Peste cireșii ninși pe jumătate,
Meri'-nfloriți privesc parcă-s heralzi
Ce-și spală fața albă de păcate.

Pe streașina terasei, prinse-n joc,
Curg lacrimile ploi'-n rotocoale,
Eu le privesc și trag cerneală-n toc,
Aș scrie versuri pe albastre coale,

Ți le-aș trimite seara c-un poștaș,
Bătrân, dar să cunoască meserie,
Să-l ierți când o să-ți bată-n geam poznaș
Și-o să recite-a noastră poezie.

- Pe-aici doar vântul bate, niciun strop
De ploaie n-a căzut... Pe-această vreme
Trec orele-n psihoticul galop,
Iar nopțile mă deapănă pe gheme.

Nu pot să spun ce sunt, ce nume port,
Dar mi-amintesc c-au dat salcâmii-n floare,
Mi-e sufletul un alb aeroport
De unde visul a-nvățat să zboare

Spre tine și atunci când n-am reper
Și-o cale mai directă, poate gândul
E un poștaș romantic, o să-i cer
Să ocolească-n grabă tot pământul.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif