agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-05-17 | |
Rătăcind, plutește-un nor peste timpul împietrit,
În etern să își găsească tot ce-n vis a vindecat, Când era doar val de mare soarele l-a decojit, Ridicându-l ca un fum cu pământ amestecat. Muntele-mbrăcat în preot lasă porțile căinței Să decidă cine intră să-și termine căutarea, Clopotele-mi bat în gușa păsării făgăduinței Și-n biserica de frunze se aprinde iar, iertarea. Lupii cu labele linse par o haită de călugări Cu mătănii reci la gât, grele lanțuri de paradă Și înghesuiți la usă, nemișcați ca niște bulgări Din noroiul de sub unghii al copiilor de stradă. Lâng-altar, cutia milei stă ca pagina ascunsă, Cu argint se scriu poeme recitate de oracol, Ghemuită, o icoană parc-ar fi salcia plânsă De pe locul mamei gol și-i recită un miracol. Îngerii se dau în leagăn, sus pe ramurile crucii, Iarba-mi lasă să ajungă caravana de izvoare Ce aduce apa sfântă scursă din ochii bunicii, Muntele-n căușul palmei o așează la culcare. Vom avea gurile dulci de ne-o săruta iertarea Cu un roi de miere caldă de la cei ce-au inviat, Cerul e împărtășit, versul își schimbă culoarea, Ochii-s inălțați spre cer, Dumnezeu a-ntârziat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate