agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1228 .



Efecte colaterale ale relaxarii
poezie [ ]
--

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [BIO ]

2018-05-28  |     | 



Noi doi am ieșit împreună la iarbă verde, că așa ai vrut tu, eu nu prea aveam chef.
Am mers amândoi să ne relaxăm într-o pădure care fermăta de probleme.
De problemele ei, ale copacilor, ale animalelor, ale pădurarului, ale nevestei pădurarului,
ale oamenilor care erau ca și noi pe acolo,
ale copiilor care se jucau și zbierau ca toate alea. Mama lor de copii, bine că viitorul e al roboților.
Eu gata, nu mai vreau, adio cu iarba verde, să mai meargă și alții.
Acum, nu spun că mă bucur, dar cred că în sfârșit, am scăpat.
Pădurea a luat foc, a scris și în ziar.
Probabil, din cauza căldurii excesive și a secetei.

După ce n-a mai fost pădurea, ne-am mutat la restaurant.
Mergem tot așa, să ne mai relaxăm și noi, ca de obicei, într-o mare de oameni agitați.
Cred că ăia de la pădure s-au mutat și ei aici.
Pe la mese toată lumea cu nervii inflamați, fiecare are ceva de zis pe limba lui.
Nu se înțelege om cu persoană, că vorbesc în același timp toți, fiecare cu povestea lui.
Eu gata, am făcut fâss, pe mine nu mă mai prinzi în balamucul ăsta.
Oricum, ieri am trecut prin fața restaurantului, nu mă bucur, dar ieșea fum.
Masina de pompieri era în fața.
Probabil că, un scurtcircuit. Eu îți zic să-i spui adio.
Dacă mai reușește ceva să scape întreg de foc, sigur nu scapă de pompieri.

Acum, că s-a terminat și cu ăsta, îmi spui că o să avem musafiri.
Vine pe la noi drăguța aia de colega ta, care vorbește continuu.
Vine pe la noi să se mai relaxeze.
Tu nu înțelegi, ce e așa greu? pădurea, restautantul…
Nu-s povești, se întâmplă, mie mi-e clar.
Dar, decât să încerc să te conving, mai bine mă duc să caut niște instinctoare.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!