agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1189 .



Hindu-basm
poezie [ ]
=cu degetele pline din lumina dragostei=

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [poema ]

2018-06-03  |     | 



”Sanam re” este un fel de refren indian;
ai hrăni-o cu flori și cu apă de mere dintre cele mai dulci
picioarele ei nu aparțin nimănui
la intrare s-au lăsat elefanții pe genunchi unde să fie voalul cel roșu-subțire
s-a pierdut undeva în cealaltă încăpere, unde-l mănâncă un trandafir
căci
femeia aceasta nu e de fapt a nimănui
dacă eu nu am iubit-o înseamnă că ea nu a aparținut de fapt nimănui
și nimeni nu a iubit femeia aceasta din India
dacă tu ai venit de undeva dinspre vest dintr-o țară europeană,
atunci femeia aceasta o să mă uite încet,
aceasta este superstiția mea;


Menta fierbe, de fapt, la mine în ochi,
ochii mei,
poezie veșnică a picioarelor frumoase, pe care nu le-am primit,
cum oare să-i primesc picioarele ei, în casa mea,
dacă nu am cârpă albă și prafuri vindecătoare, ca să o ung?
Și în nord aveți voalul apei și femei cu lacrimi dulci apoi aurore boreale înmiite
și câini
și mult ceai
o eră trandafirie-i pe glob, atâtea spume pe glob, și în globii ochilor mei pe unde orbeam,
și urmele mele alunecă încet către nord,
pesemne că ea m-a iubit,
m-a ținut pesemne cu gleznele ei, pe care le știam
ierburi pe picioarele ei și un ștergar pentru picioarele ei,
pe care o să și le șteargă ea însăși;


”Sanam re” este un fel de cântec indian
hălci de carne stau pe masă câinii au rupt lanțurile și s-au prins în altele asemănătoare
la intrare s-au lăsat elefanții pe genunchi înăuntru voalul cel roșu ”sanam re” e uitat
anii nu vor mai fi de aici, iar ea are acum trandafiri la picioare;
clipele și lanțurile pesemne nu vor mai fi de aici,
peste ani și peste ghimpi,
atunci,
probabil femeia se va întoarce la bărbatul ei, pe care-l urăște acum,
își va întoarce o clipă surâsul
bătrână
și-n
lanț
o iubeam și bătrână și-n lanț ca un fel de lanț o iubeam,
visul ei se va întoarce încet

iar
eu
de mult nu am mai aparținut nimănui.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!