unde să te mai cheme sufletul când nici casă nu mai are
m-aș ascunde la vedere să îți strig
iubite vino să mă vezi râzând
vino să mă strângi de talie precum un patent o sârmă oarecare
m-aș îndoi sub puterile tale sweety
și nicio altă mână nu m-ar îndrepta

la ce să te mai invite trupul meu când îi știi rolurile pe de rost
ar trebui să improvizez cuminte
și pe loc replici noi
tu ascultă-le și măcar prefă-te că le crezi dacă nu chiar crede-le
nu știu să mint când joc rolul
iubitei tale pierdute peste timp

unde să te mai invite ochii mei când toate cafenelele din oraș ne știu
și când barmanii încă mă întreabă
de ce comand doar o cafea
spune-le tu te rog că nu mai rezonez în niciun fel cu cifra asta doi
și că inima pesemne vrea să tacă
fără fruntea ta plecată peste ea