îmi spui că știi ce simți pentru mine,

prea bine,

…fie cum o fi.

mă minți că mă-nțelegi prin suspine

prin șoapte și tot nu mă crezi

că știu adevărul și totuși

prefer să te-ascult cum mă vezi

de fiecare dată alta,

de fiecare dată eu.



mâine nu sunt la fel,

și ieri n-am fost ca azi.

cândva te doream fără condiții,

azi te vreau mai mult decât azi

iartă-mi cuvintele prea îndrăznețe,

dar dacă nu eu, atunci cine să te-nvețe

să iubești mâine mai tare, azi mai puțin…

poimâine cam cât dunga rămasă pe paharul de vin

pe care l-am uitat pe noptiera ta

intenționat,

pe care l-a lasat timpul prea greu:

ca cel ce l-ai transformat în ani pe umărul meu.