risipă de bucurie sub ochii morții
nu te preface
există șansa împlinirii

între noi stau posibilități palpabile
le protejăm tăcerea
eu nu știu în iubire să tot aștept
tu nu știi să te grăbești

socotesc că trebuie să vină impulsul
patima pe care o stăpânesc în trup
tu îmbrâncești zilele pe scară
și cazi fără să te lovești la nimic
eu am genunchii juliți.

frunzișul toamnei se scutură de vânt
e un joc de culori prin aer
mă pierd în ochii tăi cu brumă pe sprâncene
nu le simt nici căldura nici frigul

tu mă cerți pentru cumințenia pământului
eu rup îndemnul în bucăți
și împuns de gânduri
mă eliberez de inhibiții
și calc peste orice opreliști străine