agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-10-27 | |
În nemișcările lor, statuile respiră încât le cresc aripi
În infinit Din pleoapa întredeschisă lacrima se prelinge Într-o altă zi în care oglinzile transformă imaginile în hârtie - Reflexii de zbor inert. Atingem lumina cu degetele și prindem chipuri După ce somnul se duce, rămân insule de sare din lacrimi uscate Trecem sentimentele de la unul la altul cu mișcări de perpetuum mobile Fără să lăsăm nimic la vedere Iar cuvintele curg pe piele ca niște umbre. Între prima și ultima zi de sculptare Primim căldura ce ne modelează, Închizând-o în noi într-un mod unic. Ne intoxicăm cu aer, dar îl schimbăm între noi – Neclintirea noastră se face în liniște, Pentru că niciodată privirile absente nu ating soclul. Fără să îmbătrânească vreodată, Statuile poartă în ele portrete de oameni vii.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate