De tot mai mult toți anii trec,
Ei vin și trec să le petrec,
Astfel se stinge viața mea,
Cum pleacă ei se duce ea...


Însă mai mult aștept și-aștept,
O dragoste în al meu piept,
Tot mult aștept și fără rost,
Mai mult rămas-am cum am fost.


Se scurge apa tot mai mult,
I-aceiași apă de demult,
Și cum tot curge de demult,
Încep să înțeleg mai mult.