agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-02-11 | |
Privesc de sus, privesc din Cetățuie,
mă uit de ani, de zeci de ani, de-o veșnicie. Nu sunt pe plută, n-am mestecat tămâie, facem un truc, o glumă, să-i zicem fantezie. Cu greu , bombați invers, cu o bogată patină, pun ochelarii timpului în spate de retină. Ciudat, am imagini separate-n fiecare ochi, căci fiecare ramă poartă ochiul a doi ciclopi. Lunetă-mi este partea stângă și ea străbate urbea de la vest la est, scanând-o jumătate. Trecutu-l trece prin prezent, așa cum va să vie, în panorama ca de vis de-o splendidă beție. Cum e normal, lentila dreaptă o urmează, un microscop retrovizor ce se cuplează la turma de dentrite, furnici scormonitoare, din zonele de știință a scoarței cerebrale. Găsesc frânturi din bătălii, cazărmi și oseminte, zidul cetății, turnuri și-aud urale bănuite. Blazoane, inscripții, cărți vechi și pomeniri, statui, picturi, gravuri, filme și fotografii. (Adevăratele arhive păstrate-n slovele multor etnii) Se leagă toate-n fin portret, de dreapta comandate și formează într-un ton, povești adevărate. Ce zbuciumat trecut, și nobil, și plăcut, ni se arată! Semețe catedrale și nobile palate sunt defilări de artă. Stau încă drepte, îndeamnă la respect, chiar de trăiești de-o viață în largul lor context. Cărările cetății continuu s-au lungit, burgul s-a tot mărit, zidul de apărare, rămas în urmă, prin case-i pripășit. Noul se înalță pe vechiul în uzură, pe vechiul jerpelit, să aducă diamante la istoria trecută în locul dezvelit. Apar tezaure, coloane, sarcofage, fundații învechite, morminte, tuneluri subterane sau drumuri pietruite. Toate vorbesc și-s lesne la citit, căci trunchiul milenar inele a dobândit. Sute de generații l-au modelat și l-au slujit fidel, cu gândul să ajungă Clujul - veșnic un oraș model. Modern e azi, căci codul de mândrie, nescris abecedar, ,născut din gloria trecută, îl vrea continuu legendar. Uff, mi-am pierdut lentila dreaptă, a scăpat! Cea scăldată-n fantezie, în fum s-a transformat. De ești cumva un călător și-n Cluj ai studiat, poți prinde un atom, clonându-l întregu-l reclădești, te aștept pe Cetățuie - cuibul marilor noastre povești.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate