pe imn sisific de rostogolire
deasupra-s albe-n cer răniri de munte
eresu-i plin de liniști reci, mărunte
și-n sân de mumă clipei e jelire.

ți-e fără seamăn șoapta în grăunte
pe calea ta de dragoste subțire
ce-abate la divin o împărțire
și legi tot strigă-n văgăuni cărunte.

ci despre om mă dumirești zadarnic
că vag exist, cu făr' a ști să fiu
și sunt la mese sângelui paharnic.

pe tine-n coaja tainei te descriu
și doruri urcă-n zborul nunții harnic
ducând bagaj de pace în sicriu...