Izvor de limba română izbucnit de sub această casă umilă, de unde a pornit să inunde cu apă vie întreaga patrie română, apoi tot pământul care aici la noi a devenit o gură de rai ca o inimă.
În fața prispei sale, fiecare tei ce-i stă de strajă
murmură poezii la cea mai mică adiere de vânt
și fiecare frunză devine o rimă nemuritoare, un sărut șoptitor trimis cu măreție tuturor.
Păsările de pe ramurile înflorite poartă numai strofe de aur pe aripile lor, răspândindu-le cu dărnicie în aer,
toate fiind imnuri sfinte ale dragostei tăinuite în cântecele lor.
Tot murmurul ce vibrează de jur-împrejur
sunt dulci psalmodieri ale iubirilor cu mărețe taine
iradiate de pe aceste tărâmuri de basm.
La ușa acestei case stau veșnic de strajă
îngerii cei mari ai Poeziei,
iar deasupra lor plutește zi și noapte Duhul nemuritor al creatorului lor care coboară deseori aici
pe raze de lumină lină să-i binecuvinteze pridvorul copilăriei.
De aceea, descoperiți-vă toți cei ce-i treceți pragul acestui măreț Templu al Poeziei,
de unde veți ieși mai înțelepți, mai puternici și mai purificați, mai buni și mai receptivi la tot ce-i frumos,
cu inimi mai tinere și mai luminate ca oricând.

Glen Ellyn, 22 martie 2005