Nu știu de-i încă noapte
Sau ziuă e la tine,
Dar știu c-a' tale șoapte
Mă-ncântă în surdine.

Aștept o vorbă, chiar și
O șoaptă simt c-ajunge,
Un suflu numai de-ar fi
Tot sufletu-mi străpunge.

Mi-e-așa de dor de lucruri
Pe care nu le am
Și-mi dau seama c-odată
Nu știam că le-aveam.

Mi-e dor de lucruri care
Nu-mi vor veni în veac,
De lucruri ce mi-s scrise
Și îmi păreau un fleac.

Mi-e dor de ce-mi lipsește,
Mi-e dor de ce n-am voie,
De oamenii pe care
Îi cunosc anevoie.