În parcare pe centură
parodie după „În arcane de pădure”
de Alexandru Macedonski

În parcare pe centură, unde este umbră multă,
TIR-urile trag alături, la popasul nou făcut;
Ziua-ntreagă se aude-un manelist mai cunoscut,
Dacă cineva ascultă, dacă cineva ascultă.

În parcare pe centură este vânzoleală multă,
Dame trăsnet în rochiţe de un roșu ţipător
Fac aluzii inocente într-un mod provocator,
Dacă cineva ascultă, dacă cineva ascultă.

În parcare pe centură între fete-i spaimă multă,
În lumina albăstruie ce-o învârte-un girofar,
Toate-au amuţit ca peștii; nu mai sună-un celular:
Dacă cineva ascultă, dacă cineva ascultă?

poezia parodiată

În arcane de pădure
de Alexandru Macedonski


În arcane de pădure întuneric ce spăimântă,
Frunza tace lângă frunză și copac lângă copac;
Noapte tristă, noapte mută, noapte moartă, cer opac –
Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă.

În arcane de pădure vijelie ce spăimântă,
Trăsnet roșu ce-nfășoară și surpare de potop;
Pentru ce e armonia o mânie fără scop,
Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă.

În arcane de pădure grozăvie ce spăimântă,
Aurora-ntârziată nu s-arată sub frunziș,
Întunericul în cale i s-a pus în curmeziș -
Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă.