când nu-i vorbă să mă-aline / și nici somnul nu mai vine / mă apucă dor de tine
parcă-ți mai simt unduirea / dulce mi-era amăgirea / unde ți-ai ascuns iubirea
poate o fi luat-o valul / mare să-ți fi uitat malul / vezi că se sfârșește balul
fericirea-ți de pe chip / văd cum se preface-n nisip / ‘geaba sper degeaba țip

frumos mai era odată / când tu o naivă fată / mă-așteptai timidă-n poartă
fiorii-ți în plină noapte / cântau peste zări deșarte: / „Nimica nu ne desparte!”
existență fără pată / viața de dor fermecată / te chema să îmi fii soartă
și eu plecat hăt departe /să ascult a tale șoapte / aș fi venit și din moarte

astăzi doar sărman gelos / zău asist neputincios / cum te joci incestuos
chiar surata-ți mândră muză / te sărută fără scuză / iar în locul meu pe buză
tare-s trist și-mi este greu / de-aia beau și beau mereu / sorb butoiul de la zeu
zadarnic cat printre rime / esența-n vorbe puține: / „Dor îmi e mi-e dor de tine!"