merg nevăzut pe strada principală a poeziei
mă-mbrac uneori în păduri
pentru a compensa deficiența acută de verde din universuri palpabile
pentru acces la graiul nevăzutelor
în trei cuie am bătut limba

în avalanșă respirații binare decantează împărățiile din celulă

chiar fără de cină dar cu taine în buricele
scormonitoarelor degete
tai cu apă lunatică otgoanele gravitației
înghit fructele focului ca pe cuminecătură și mă schimb
în cuvinte
de toate înghețurile

după ce-am contabilizat judicios toate răstignirile ochiului
lumea se botează în sângele meu ca aerul
fără procură

zei sub hipnoză calcă apa neatinsă
a verbului