agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-06-12 | |
parodie după „Noi, poeţii”
de Armina Flavia Adam Noi, beţivii, n-avem treabă, Bem doar când gâtleju-o cere, Chiar de ne-a numit o babă: Spaima sticlelor de bere. Flămânziţi, dar cu bravură, Morfolim rar o măslină Şi, cu sâmburele-n gură, Ne clătim cu-o tescovină. Contemplăm în tihnă cerul, Dintr-un şanţ, pe înserate, Când, pe drum, pierzând reperul, Obosiţi cădem pe spate. Savurăm clipiri de stele Şi visăm c-am fi pe Lună, În miros de viorele Şi borhot mai vechi de prună. Arşi cumplit prin măruntaie Nu suflăm, convinşi că-n casă Soaţa-o să ne dea bătaie, Când se-aprinde furioasă! poezia parodiată Noi, poeţii de Armina Flavia Adam Noi, poeţii, n-avem viaţă, Numai moartea ne îmbie Atârnând ca o paiaţă, Spaimă viţelor-de-vie. Hămesiţi de sensuri crude, Roadem miezul din cuvinte; Deghizat în paparude, Sâmburele gri ne minte. Înghiţim în treacăt cerul Dibuit pe pipăite, Cum topesc în roşu fierul Două buze obosite. Mestecăm pe săturate Visul descântat în piatră Sub baticuri înflorate, De ţigăncile din şatră. Arde-le-ar să le tot ardă Focul inimii-n suflare, Spiritelor prinse-n hoardă Când le-aprindem lumânare!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate