agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-06-14 | |
1.
când pescăruşii se opresc din zbor și pare că surâd tuturor vezi cine cântă şi descântă prin Tomis trecea întâmplarea se pregătea plan mare aveam cu soarta oraşului ridică un pic de cortină şi ceaţa dispare 13-15 iunie, 1990 la Universitatea Ovidius Simpozionul de Spaţii Ordonate În ciuda celebrei mineriade gonacii, cu bâtele prin Bucureşti de pe dunga zării se apropie punctul albastru călare, cântând 2. tu risipeai speranţa în care raza Încă îşi aduna sclipirea în peştera adâncă prin care din poveste treceai în Rodador unde din miezul verii o floare dintr-un spor se întâlni-n înaltul cu umbra unui nor... sunt bine dar un colţ de sferă învârte în sens invers jumate dintr-o eră o inegală pantă se risipea-n trecut şi alta spre cărare-mi lăsa să cânte-un mut acum se răspândiră, dintr-o veste, o casă, o stradelă şi-o poveste rămân la piramidă, scrijelituri de rouă şi-n mine noduri sfinte fac floare-n cifra nouă mă plimb în echilibrul unei Leme lăsat să nască-n tine trei zile cu Dileme tu te-ai ascuns pe scena-n care jocul ţinea Hazardu-n Tympu-n care Locul cânta-n peninsular rostogolind un zar pahar după pahar secţionând în (Y)-ci gândul când clipă după clipă vin pene de-o aripă şi zborul dinlăuntru şi afară ţineau psaltirea veche într-o cântare iară 3. un bard taie cu barda butucul plin cu noduri, şi sfera mea se sparse în miile de coduri în amintirea bilei urc o scară pe care când se urcă se coboară Geamănul mi-a lăsat pentru tine un bilet din caietul lui de aritmetică “Intr-o clipă ruptă-n două de măruntul Infinit, am lăsat de ieri sămânţă de salut: Bine-ai venit! şi punând în clipa bearcă semn pe care nu-l ştiai am lăsat cârlig la cercul cel pe care-l bănuiai că-i din bila cafenelei când făceam din toate coduri, semănate-n curtea veche unde ţin eu nouă poduri unu-i podu-n care zborul este plin cu porumbei, altu-i podul amintirii cu şcolari şi cu căţei" aşa se face că-n ascuns, târziul înmuguri tăcerea din gardu-n care viul, curgea într-o pădure, în cea în care fiul, îşi căuta cărarea şi uşa dintr-o stâncă adâncă 4. şi-ar mai fi de spus mai multe dar acum la claca serii toarcem firul de poveste că de-aicea mult mai este Doamne, vezi tu via vieții, să rodească Infinire din Lumina fără margini, picătură de Iubire aşa mi-a fost hărăzit să dau tonul şi cântecul să-l aud pe mai multe voci în ecou mâine-s Moşii de vară vreau să îţi spun se simte bine că acesta-i un acum când pescărușii se opresc din zbor și pare că surâd tuturor Constanţa, Vineri, 14 iunie, 2019 (mâine-s Moşii de vară)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate