Pietrele nu știu să plângă,
Oamenii nu au nevoi,
Mintea ta vrea doar să râdă,
Eu pot potcovi doi boi.
Sufletele reci se-ascund,
Lumea le aplaudă des,
Știu că tu nu vrei să râd,
Vrei doar calea spre succes.
Dacă focul nu te arde,
Dacă inima nu doare,
De ce nu te temi de moarte?
De ce nu cauți izvoare?
Te găsesc pe cerul meu,
Încă nu ți-am dat un nume,
Vreau să spulber tot ce-i greu
Și apoi să fug în lume.
Paginile le ascund,
Emoțiile-s peste tot,
Spune-mi tu, chiar crezi ce spui?
Sau ești doar un antidot?