agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-10-03 | |
N-am mai aflat misterul serii
Din ochi căprui de visătoare. Atins pe chip de bronzul verii Mă pierd în gânduri pe cărare. Amestecând decoruri înverzite Cu triste freamăte autumnale Sub crengi de vânturi răvășite Văd luna printre frunze pale. Și aura ei pe întunecata boltă Cu galbenul de ceară glacial Pe flacăra din inima în revoltă Coboară fiori de univers astral. Aproape de biserica armeană Ajuns, zăresc ciudată umbră. Ivită sub vitraliul cu icoană Alunecă cu legănare sumbră. Apoi, având magnetică privire Superbul chip de blondă apare; Tresare în mers o talie mlădie Precum o flacără pe lumânare. A ei cămașă lungă, descheiată Sub felinare pare albă, străvezie. Sâni fermi fac inima să-mi bată Și șold curbat la atingere îmbie. Iar fusta, parcă dăruită de Eros E despicată către biblica ispită; Lungi coapse în umblet grațios Le intuiesc că-s ca de Afrodită. Mă cred furat de aripa unui vis Când văd surâs pe buze de rubin. Splendoare din romantic paradis Mi-atinge mâna și pierdut suspin. Vrăjit de ochi știuți din reverii Din murmur aflu interzisul dor: Crăiasă a nopții între astre mii A irosit văpaia spre un visător. Astfel, trimisă de celest Cuvânt Îmi va lua cu scurta îmbrățișare Al poeziei foc și etern mormânt Găsi-voi orb în hăul cu visare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate