agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-10-26 | |
Am învățat frica de mic,
așa cum umbra învață curbele luminii, cum câinele, fiecare șut, cum foamea din coaste învață somnul. Vai, mamă! văleleu! și aoleu! și doamne ajută! cum te mai lauzi tu cu copiii tăi, cum le mai închini tu altare, cum mai ciugulești tu din palmele lor rupte întocmai ca un porumbel șchiop de un zbor; ah, cum îi mai plângi tu pe ei, lingându-le sângele, cum îi mai mângâi tu pe creștet, dar, vezi tu, creștetul ăla a crescut și vrea răspunsuri, vrea răspunsuri, mamă, așa cum duminicile galbene din palmele tale vor odihnă; creștetul ăla de copil prostănac și cuminte vrea răspunsuri, vrea răspunsuri ca fiecare zâmbet fals care ți s-a strecurat printre riduri. Și dacă vreodată ne-ai iubit așa cum frica iubește fuga, și dacă vreodată ne-ai modelat la lumină, și nu la umbră, și dacă vreodată ne-ai mângâiat pe aripi, și nu pe creștet, și dacă vreodată ai crezut cu adevărat în noi, precum sfoara în gât, jură-te pe mă-ta, jură-te pe mă-ta că toate sunt bune, că toate sunt mame, surori, și frați!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate