având în vedere tăcerile
nimic nu ne oprește să șoptim cu palma
în pielea celuilalt,
femeie, la vânătoare de-a iubi zburând
în călcâiul gol pe asfalt
și pe eresul unui gând

locuind în vorbă de alint
gura ta îmi mângâie văzduhul
către auz cu aripă,
cuvintele mele ronțăite de-Amor
(alea care stau în Măr unora)
suie pe brațe de ploaie
în sacrul adânc (recunosc) de zadar

eu nu zic niciodată nimic
fără tine și drag,
nu recunosc drumuri fără tristă iubire,
că plouă, Doamne, plouă,
tiptil,
cu varză-n Poezie