dorul mă aprinde ca o flacără vie
vrea să mă gătesc cu flori de agave
în bătaia inimii s- aud o rapsodie
timpul să mă umple cu emoții suave.

transform sufrageria într-o scenă
și mă închipui într-un rol fericit
ciudat scenariu îmi circulă prin venă
chipul lui Eminescu îmi zâmbește-n zenit.

pe urmele lui cu luceferi vorbesc
lumina iubirii crește-n sufletul meu
gânduri întunecate se risipesc
slove minunate voi găsi mereu.

pe pajiștea nopții vise păstoresc
versul cântă-n mine ca în Atheneu.