pășesc goală în lumina cuvintelor
respirația
un vânt al tăcerii înnoiește pădurile de carne când răsfoiește anotimpurile vremii
agăț de ziduri vise
mâna intră prin ele să le verifice textura spectrală
și caratele
reconfigurez culorile mute le dau carte verde
pentru toate arterele
din răsputeri încerc să umplu cum se cere
matriță de om și atât

escaladez la coardă versanții sticloși ai zilei
contabilizez misterul și lutul dezleagă cascade în podul palmei
oameni și lucruri mi se preling printre degete ca un șarpe de apă doar urma inspiră albastrul
și cicatricea mușcăturii
palma deși fermentează de lumi ca un must în pocale
rămâne tot goală

senin înfășor în brățară de vânturi prăbușiri și înălțări pe buza neantului
inima pâlpâie prinsă în lațul magiilor
piciorul închină zălogul

mănânc respir
mă strecor printre gesturi ce ard și altele pline de promoroacă
însetez în atingeri ce-ar trebui să nu doară precum un cancer în metastaze
dansul cu zorii se umple de păsări măiastre dar ce măsor în real travestit
pare un adânc de mare într-o nucă

pot fi acuzat de zbor prea trufaș și pentru că mi-am privit întotdeauna cu suspiciune mâna

am reclamat-o la toate forurile
responsabile cu bunăstarea comunității noastre
a fost și arestată de câteva ori
dar pentru că au găsit-o goală ca un cer stors de furtuni
au eliberat-o

aș vrea să trăiesc extazul fără memorie
mutilarea eului să nu mai fie un ritual care umple câmpia de gropi
e întuneric și vreau să intru în el ca într-o casă
mobilată cu oasele mele transfuge

tatuată de stele mâna se-mpotrivește și sparge codul luminii