Din tristețea cea mare,
Tu mergi pentru a recunoaște,
Pe Isus cel etern, din care,
El învie și viața din nou renaște.

Noi spre infinit suntem niște scântei,
Suntem dependenți de ce este sfânt,
Isus e singur între dumnezei
Și-nvie din morți după al său cuvânt.

El este iubire și nu este iad,
S-a chinuit pentru noi și pentru cei ce mor
Și știe că e un chin pentru cei ce ard
Și-un compromis pentru libertatea lor.

Omul e liber în viață s-aleagă,
Să spună tată celui ce merită,
Să judece și să-nțeleagă,
Ca atitudinea să fie smerită.

Alege viața, alege drumul vieții,
Nu poți să fii etern, ești doar țărână,
Mai e un pic și-n zorii dimineții,
Cei ce-l iubesc pe Isus, or să rămână.

Acum alege viața, Isus e izvorul,
Să nu alegi păcatul și blestemul
Și ai să mori etern la domnul,
Soare și flori să ai iubind pe domnul.