agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-11-26 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea Putrezim de doi ani în găuri de soboli, de guzgani. Nici țânci, nici neveste, nici mume n-au fost niciodată pe lume. Poate nici n-am fost mai-nainte decât tot strigoi, tot morminte, căci până la noi nu răzbate nici vremea târâtă pe coate; nici geamătul n-are putere. să bea din noi sânge și fiere. Vântul nu ne mai miroase pielea-mpuțită pe oase și șoaptele subpământene duhnind a cangrene. Ploșnița noaptea nu ne mai suge, libarca fuge. Până și muștele albastre au fugit de cadavrele noaste. Singur în prag - temnicerul Cu rânjet ca fierul, cu ocara în ușă ca o țepușă, cu o grozavă sudalmă, peste ochi ca o palmă. Toate ni-s aburi și ceață - și umblet, și umeri, și obraz s-au tras ca un fum, ca un gaz. Ne-au mai rămas doar guri uriașe să-nghită păduri și orașe. Putrezim de doi ani în găuri de soboli, de guzgani.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate