cu venele sale purpurii, alcoolul alb
săpa în noi drumul de la veselie la greață

oamenii petrec
suflete spre alte tărâmuri

eu am băut pentru că mi-era teamă să nu începi să mă iubești,
tu pentru că nu erai iubit de nimeni
simt suferința cum se duce spre vârful degetelor reci
ale acelor bărbați
care îmi vorbesc pe întuneric despre mamele lor
până la urmă ele sunt singurele care le rămân
atunci când iubitele îi lasă

cu niște femei bătrâne pe post de pradă.