agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-12-08 | |
Să facem un foc mic
în soba cu lemne a unei biserici vechi, și tu să murmuri Ave Maria, cântecul să îți crească de pe buze repede și abia auzit, precum iarba crescând peste noapte. Pe tine, femeie cu rochie împletită ca bobul de orez, propășită pe malurile râului cel lung, nu te cunosc, nici ochii nu ți i-am citit, ego tecum sum. Și să facem rugăciune să nu ne ridicăm la ceruri fără să le fim mormânt acestor veacuri de tandrețe în doi, acestor plimbări prin răstoacă și miriști înspumate dimineața, când ochii tăi străini alunecau pe gâtul lebedelor visate de mine și tresăream amândoi, uzi de rouă sau de ploaie. Treceau anii și știam că tu erai una dintre cele care îmi poartă vorbele sub frunte, o parte din numele meu între oameni, numele meu de cuțit, de cazma, de creion, de cămașă albă așa că te-am recunoscut după urma rămasă în ochii tăi când priveai lebedele, pădurea de bambus înflorise în albia zorilor, și noi am aprins un foc mic de cununie, așa cum se cuvine, așa cum doar prin foc inelele copacilor se contopesc. și tu erai o parte mai mare din numele meu printre oameni.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate