Am fost invitat adesea la marile ceaiuri. Unde se dezbat
masive probleme și cucoanele mângâie pisici egiptene.
Dar nu mă mai duc. Nu mai am nicio problemă
și pisicile mă îmbătrânesc.

Sunt contemporan cu trezirea orașului, dar nu locuiesc
decât țara necunoscută din sufletul meu. Unde sunt
contemporan desculț cu mine însumi.

Tot ce știu e un lanț cu un câine vesel la un capăt
și alt câine vesel la celălalt capăt. Dar definiția
lanțului nu o cunosc și veselia mi-e străină.
Numai pacea desenează în aburii
așezați pe oglinzi și iar desenează.

Și iar desenează.