cuvinte. se strâng tot mai multe, tot mai seci, tot mai fără rost
ideile zboară. stoluri călătoare și vezi cerul schimbându-se la față
ne e tot mai greu să ne recunoaștem. să ne acceptăm

spaime se strâng aduse de viituri, ore și zile grele
singurul lucru gratis în viață e moartea
în rest pentru orice răsuflare trebuie să plătești

eu sunt cerul visurilor mele, tu ești cometă ce spargi tăcerile
periodic traversezi neliniștea grea și valuri de lumină mă-înconjoară
dincolo de mine sunt tot eu, descojit, un ghem de-întrebări nepuse