Tăcerea ta îmi sfarmă credințe-simboluri,
Neliniștea îmi tulbură inima în ecouri,
Sunt ape adînci născute din cer și porunci,
Sunt vechi avataruri trăite aici pe pămînt.

Cutuma de ieri e legea de azi ,
'Odinioară'e veșnic prezent
În sufletul tău,în sufletul meu,
Nu e loc de bine,nu e loc de rău.

Rămîn în tacere ,maramă de lut
Și ascult adierea la timpul trecut,
Să-i spun doar în șoaptă :am fost pe pămînt,
Dar tu nu ai văzut ...dar tu nu ai știut.