agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-03-03 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea De lângă mlaștinile unde-a curs măcelul, își scriu, Iubire, slove de vâlvoare. Luceafărul își pierde-n stuh inelul, stelele merg, prin trestii, cu fânare. Când pajura jelește și se zbate, tâmplele noastre ard ca de lingoare. Sub lintiță, în bălțile amare, zac frunți și mădulare retezate. Grumaji rânjesc în smârcuri și, jilavă, tăcerea vânătă a sânge amiroase. Aburi de stârvuri fumegă otravă, vidrele nopții lunecă, sfioase. Vărsatu-s-a, azi, roșie urgie.... Ci Maica-Domnului, mijind ca o brândușă, alăturea mi-a stat în bătălie și mi-a zâmbit din ape de cenușă. Acu, arama lunii zăngănește ca pavăza izbită de hangere. Lângă jeratec visele-s de fiere, somnul tăiat tresare iepurește. Lăstunii dorului, cu fâlfâiri domoale, – Lumina mea – pe umeri ți se-adună. Minune, săruta-ți-aș glezna moale și pleoapa mirosindă a căpșună. În noaptea rea de fier și de pucioasă, pe visul meu ca raiul te plecași... Te văd pierdută, alba mea mireasă, în foișorul sur din Făgăraș. Răvașul ăsta, ciuruit de stele, ți-l mân, la miez de noapte, printr-o slugă. În zori, va curge moartea pe prăsele și mlaștinile iar or să ne sugă. De mi s-o împle-n ăst prăpăd veleatul, sângele meu va clocoti de tine. Dragostea mea, aurul meu, – oftatul din urmă va fi cântec pentru tine. Când mâinile s-or stinge a sfâșiere, vor pipăi tulpina umbrei tale și, încleștând, vedenia subțire, pe coasta stângă-o vor culca, sub zale. Nu-ți fie teamă, nu, Lumină rară... În nopți adânci, strigoiul meu zănatic, mai galben decât toamnele de ceară, plutind spre foișorul singuratic, în recele-ți iatac o să răzbată și-n triste mâini cețoase de nălucă inima mea, în sânge, o să-ți aducă, – cum ar aduce-o stea însângerată.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate