aripi ating norii
imaginația
deschide poarta sufletului,
memoria imprimă gândului
zborul.
% zborul spre primenitele idealuri,
suflu
deasupra apelor limpezi.%


prin abia vazutele creneluri,
adie un vânt
de indiferență.-
titirezu-i
proptit în gard.
% gardul,
la gura sanctuarului,
filtrează lumina.%


în forfota lumii,
retragere
spre interior;
inima nesăgetată-i de-ntuneric-
racul pe val,
% valu-i rostogolit
pe cărțile
de piatră.%


alergate de rebele intenții,
clipele netrăite
luate-s de valuri;
în ochi, dorințe roiesc-
voința potențează viteza,
plăcerea gustul.
% gustul
de fân proaspăt cosit
și amintirea dimineților
fierbinți.%


scufundare în gol
fără sens
dinamica verbelor-
treptat copacul trăitor
pierde seva.
% sevă primită
de la preotesele vântului,
pentru a limpezi ochiul.%


rătăciri
în labirintul cu amintiri-
fără culoare dimineața;
reprezentările cinematografice
amplifică imaginarul.
% imaginarul număr,
sub radical,
simte vibrația visului.%


glasul sirenelor,
risipitoare dorințe,
aduce spre mal.
orizontu-i estompat de
neliniști -
% neliniști gonite de adierea iubirii;
suferința căderii se transformă-n
bucuria regăsirii.

găsind cheia cimiliturii,
poarta-i deschisă-
o liniște neadumbrită
de îndoieli învăluie
gândul.
% gândul izvorât
din lacrimile bunătății
tămăduiește%