agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1517 .



pitici pe creier
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [artifex ]

2020-05-17  |     | 



privirea ți-a trădat atracția pentru bărbații cu barbă,
pentru neîngrijiți, cei care lasă liber animalul,
apoi, când s-a simțit nevoia vorbelor, ai zis că
singurii bărboși pe care i-ai iubit au fost piticii tăi pe creier,
una dintre cele mai reale forme de dragoste,
doar că ajunsesem să cred că piticii mei și piticii tăi
pot crește în aceeași casă și, după zile lungi de muncă,
se pot bucura împreună la un popcorn de fericirea
care se așterne încet peste lucruri, albă că zăpada –
nu e simplu să crezi în ce nu există și atunci apare
circul pe care l-am făcut în bucătărie, în dormitor și
în parcul în care intraserăm prima oară și grupuri mici
de turiști tăceau în dreptul nostru, pufnind pe ascuns,
(e așa de trist când lumea râde la circ de pitici) –
așadar, sinceritatea ne-a înstrăinat, furia ne-a adâncit,
crede-mă că nu e închipuire atunci când mă rupe
gândul la tot ce ne-am dorit, la amintirile
vizitate ca niște bisericuțe de țară în care
te descoperi și îți asculți modestia, fragilitatea,
când liniștea cuprinde sunete și respinge cuvinte –
cum de încape toată suferința într-un corp atât de mic,
corpul ăsta asamblat de îmbrățișarea noastră în iarna
în care am înțeles din bătaia vântului voința munților,
cum se poate să nu fi ghicit ce stă la pândă în spatele
baricadelor ridicate cu mândrie, cu frică revoluționară,
folosind greșit cărțile ca pe niște buldozere disciplinate,
gata să niveleze jungla interioară în clinchetul speranțelor
agățate de oglinzile retrovizoare, să poarte noroc –
dar iată, azi piticii tăi se întorc de la lucru cântând
și piticii mei se îndreaptă obosiți spre altă casă,
cu pașii lor apăsați, de muncitori cu poezie în unelte,
vin să vegheze creierul ce așteaptă sărutul de trezire

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!