pandemia m-a surprins în inima ta
virusul iubirii se preumbla voios prin mine
când vorbeam avea un glas prefăcut
nici nu mai știu de ce plecasem grăbită cu primul gând
la bagaje de mână doar ceva poezie și ultimul volum tipărit
voind să ți-l dăruiesc față în față
a ba da îmi amintesc
trebuia să discutăm despre tranzacția de umanitate
și cum ceea ce citești pe chipul unui om la aceeași masă
când totul se transmite prin genunchii lipiți dedesubt
nu se confundă cu ceea ce ți se pare că vezi printr-un ecran
decisesem acest zbor cu inima
ajunsesem cu capul în nori la acea clipă cerul plesnea de albastru
iar aștrii se pitulau când după lună când după aripa inimii mele

de atunci mă alimentez cu firea ta
ai o bunătate crocantă la cafea privirea ta e dulce
îmbrățișarea pâine caldă
nu-mi lipsește nimic
citesc în papilele tale cele mai frumoase cuvinte de dragoste
de gustul cireșelor de mai