agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-05-24 | |
de căteva zile visez soarele.
întreg roșu nefalsificat de nicio umbră, o combinație perfectă de caldură și lumină. mă sprijin de osia unei căruțe pe drumul pustiu și văd oase ieșind din praful roșu. le ating pe rând, le înghit. îmi place să simt gustul țărănei pe limbă. până vomit. limitele mele sunt foarte largi. pot să merg desculț ore în șir sau mă pot sufoca într-o clipă. // șterg geamurile aburite. vreau să se vadă violența & ura din care e făcută lumea în care traiesc.// undeva urși trăiesc fericiți. aș vrea să fiu un urs să caut hrană în permanență /să mă hrănesc încontinuu dar nu găsesc decât oase. și cu ele îmi hrănesc frica. hrănesc dragostea. hrănesc moartea. aici e o groapă comună. și eu continui să merg să le ating să simt cum infecția îmi cuprinde tot corpul. noaptea e liniștită. urșii au adormit. de o săptămână visez soarele. întreg roșu nefalsificat de nicio umbră, o combinație perfectă de căldură și lumină care mă iradiază. // până mă trezesc din nou în camera mea // aici îmi aduc aminte de o caruță trasă de cai care mă târâie prin praful roșu. dar eu știu. osiiile sunt cerul pe care-l văd senin, roțile se învârt precum soarele. peste tot, în jurul meu văd scris / nu ai unde să fugi. // zile și nopți la rând, visez soarele. și oasele, visez oasele strălucind într-o combinație perfectă de lumină și căldură. //
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate