e vară îmi zâmbește o albă gladiolă
armonia grădinii se mai păstrează încă
dar păcat că lumea este prea frivolă
păcat că sărăcia-i o durere adâncă.

plutesc în derivă precum o iolă
pe marea speranței blocată de stâncă
e vara îmi zâmbește o albă gladiolă
armonia grădinii se mai păstrează încă.

mi-am instalat în suflet o parolă
n-o s-o spargă zeii cu o poruncă
timpul gonește în mine pe rolă
uimit că vietăți între ele se mănâncă.

e vară îmi zâmbește o albă gladiolă
armonia grădinii se mai păstrează încă.