timpul îmi picură amăgiri perimate
bucuria se află la răscruce de vânturi
amintiri și doruri zac sfărâmate
și vise am pierdut la răsărituri.

mă cuprinde tristețea neagră și sumbră
pericolul e-n aer și dușmanul la pândă
în urma mea iluzia-i o umbră
libertatea și ea trece prin osândă.

adesea sunt scânteie dar lacrimi mă sting
rămân cu amarul în suflet o vreme
atâtea probleme fără milă mă frâng
moartea nebună mă va scoate din scheme.

înalț rugăciuni pe o coamă de vânt
și-aș vrea să mă ascund în nobil cuvânt.