e noapte mă-nvelesc cu pătura de stele
mi-e cald mi-e bine și visul mă poartă
prin locuri sfinte unde nu sunt rele
unde ideile se transformă în artă.

lumini mă însoțesc pe drumuri de taină
pe unde heruvimii au presărat minuni
am și mirări în buzunarul de la haină
și din ramuri de lauri am făcut cununi.

la izvorul credinței setea îmi potolesc
murmurul apei a devenit refren
sunt fericită că mai pot să iubesc
lumea și viața și tărâmul peren.

iubesc țara poporul cu dulcele grai
marea și munții făuritori de rai.