Te-am căutat azi în pământ
Și ți-am găsit inima,
Avea forma unui cartof roz
Ușor deformat de pietre.
Mai știi când spuneai
Că azi nu e momentul,
Mâine e prea târziu,
Florile oricum mor?
Nu aș putea să privesc
O poză cu noi
Fără să mi se pară
Înduioșător de patetica.
De fapt, eu nu am
Nici o poză cu tine,
Nici o poză cu noi.
Nu știu de ce,
Dar am preferat să - ți uit chipul
Și să te păstrez,
Într-o casă roșie
Cu patru camere.