.......................
mi se prelinge toamna
pe suflet şi pe trup
simt iarba mea de gânduri
cum o îmbracă bruma
pe-ngălbenite vise
târşit piciorul calcă
bodogănesc sub mască
măscări prinse-n sudalme
să-mi răcărească zgura
arderii de sunt

din toată poezia acestui anotimp
n-a mai rămas nimica
iar cârpa ce-mi ascunde
jumate din figură
n-o mai percep ca armă
în luptă cu covidul
ci ca chiloţi anume
făcuţi fiind pentru gură...

...........................