În spatele picturii de cerneală
M-am ascuns.
Mi-e bine așa, de lume goală,
Mi-s deajuns.

În urma-mi, aruncată într-o doară
Am lăsat
A lumii voastre față ireală,
Am plecat.

Cuvinte surde-mi cântă cu sminteală,
Nu aud.
Îmi reproșați că mă cred ideală.
Mă exclud.

Așa și? Ce contează forma pe o coală?
Mă descriu
În vorbe simple, gânduri cu migală
Eu doar scriu.

Nu descifrez vreo lume culturală,
Explorez
Adâncul meu de ființă naturală
Conturez.