E ultima seară...
Stau împietrit, nu pot pleca,
Cu bagajele pe scară,
Uitindu-mă lung la ea.

În noapte pe drumul pustiu,
Gonesc înspre lumea mea.
Sunt singur acum și nu știu
De ce nu mă-ntorc la ea.

Un an, poate doi au trecut
De la ultima seară,
Când cu lacrimi în ochi și-un sărut
A stins un vis de vară.

Undeva departe,
Ea suspină adânc.
În mine se strâng toate
Și-mi vine să plâng.

Mi-e dor în brațe s-o țin,
Buza de jos să-i sărut,
Să bem un pahar de vin
Și să uităm că s-a rupt.