Pseudoeden

Am smuls crusta
de pe rănile amintirilor
strigătul meu a explodat
catapultat din temnița
în care construisem o scară spre cer
o scară cu trepte pline de cicatrici
m-am predat laptelui zorilor
am înfruntat Soarta și Diavolul
în umbrele înrobite
de cuiul răstignit al ereziilor
nu mai număr înfrângerile
doar pocăința
va trezi Edenul promis
acolo voi tatua pereții sufletului
cu desenele vieții.