agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-02-06 | |
anteea fetiţa de şapte ani păşeşte grăbită spre casă
păpuşa ei aproape târâtă pe jos prăfuită dezbrăcată şi murdară are un ochi închis altul deschis iar gura ei a fost tăiată cu foarfecele acum o săptămână aşa a vrut anteea să aibă şi păpuşa gură să mănânce să înghită anteea ca o mamă bună îşi hrăneşte păpuşa îi dă să bea o leagănă o înfaşă îi cântă * * * dimineţile anteea doarme gogoaşă de mătase e vară rămâne singură acasă se trezeşte târziu deschide ochii ia păpuşa şi merge să ia masa terci de griş de hrişcă de orez de ovăz de grâu mănâncă alene şi îi dă şi păpuşii să îmbuce în linişte de parcă există o înţelegere între ele de parcă sunt mamă şi fiică de când lumea * * * într-o zi mergea de-a lungul unui gard cu zara păpuşa un câine din curte un dulău cât un viţel şi-a băgat botul printr-o gaură şi a apucat capul păpuşii anteea a strigat l-a lovit peste bot şi urechi pe animalul nesimţit l-a zgâriat cât de tare a putut a smuls-o pe zara şi a fugit acasă unde a spălat-o a legănat-o a alintat-o certând tot neamul câinesc * * * copilele se laudă cu păpuşile lor le fac rochii fuste le dau unghiile cu ojă le împletesc cosiţe cu fundiţe anteea o iubeşte pe zara aşa cum este îi place să îi zică poveşti să îi îngâne să îi povestească tainele visele şi dorinţele sale zara are doar două rochii şi umblă cu unghiile fără ojă de când au vărsat-o pe jos dar zara e o păpuşă înţelegătoare şi nu face nazuri * * * mai ieri tata i-a adus anteei o păpuşă nouă una care zice „mama” şi îşi îndoaie genunchii anteea a privit-o a pipăit-o a mirosit-o şi a lăsat-o să stea aşa în cutie zara este păpuşa ei zara este jucăria cea mai frumoasă din lume are ochi verzi păr galben ca spicul mănâncă cu ea a umblat mereu peste tot cu ea doar cu ea se joacă anteea mama cea mică mama cea bună * * * pe podul de peste râu e larmă e joacă toate fetele din curte au ieşit să îşi arate odraslele care mai de care vine şi anteea se aşază la margine de pod îşi leagănă picioarele şi cântă zara stă culcată într-un şal bate vântul şi e cam frig anteea tremură un pic dar rămâne aşa nu pleacă căci nu poţi pleca aşa deodată după ce abia ai venit se uită la alte păpuşi le cercetează zara e cea mai frumoasă * * * nadala copila din scara vecină fiica unui şef de vamă vine la ea o apucă pe zara o ridică se uită la părul ei o adulmecă aşa ca un câine şi râde un chiot prelung ascuţit răzbate afară nadala strigă: păpuşa ta miroase urât ai o jucărie împuţită toate râd anteea îşi bagă nasul un miros urât de terci stricat terci de griş de hrişcă de orez de ovăz de grâu răzbate afară din zara păpuşa ei cea frumoasă * * * anteea tremură anteea plânge toate râd chiote nebune se aud pe pod zara e o păpuşă împuţită anteea o cuprinde o strânge la piept dar râsul nu conteneşte toţi ochii se îndreaptă spre ea şi păpuşa ei cu miros urât anteea înţelege că nu a fost bună ideea să îi taie gura vai ce idee proastă ah ce idee neroadă să hrăneşti o păpuşă cu terci cu terci de griş de hrişcă de orez de ovăz de grâu * * * râsetele lor împuşcă aşa ca în filmele pentru cei mari ca o mitralieră din filmele cu nemţi vocile lor urâte o strâng de gât o sugrumă o ameţesc anteea plânge lacrimile ei cad în râu şi vrea şi ea să cadă odată cu ele dar îi este frică şi ruşine şi o doare anteea desface braţele desface şalul şi zara zboară încet în jos ca o eşarfă ca o pasăre ca un fluture transformat în cocon * * * zara cade ah cade coboară spre apă încet ca la botez se loveşte de o piatră sare mai încolo şi se întoarce pe spate corpul ei în rochia de un alb auriu pluteşte o vreme pe valuri apoi părul ei ud o trage la fund şi zara dispare strălucind ca o sirenă ca o ştimă a apelor a viselor a dorinţelor anteea stă încremenită pe pod copilele tac o privesc curioase anteea se ridică şi pleacă * * * aşa se întorc din bătăliile pierdute ostaşii şi ea soldăţica de plumb merge mult merge greu merge încet câinele doarme după gard anteea vine acasă intră pe uşă cade secerată în pat şi plânge vai plânge greu plânge mult plânge încet mama gaia o mângâie pe cap mama o cuprinde mama gaia o leagănă: lasă nu-i nimic au mai crescut şi alţi copii fără tată vei creşte şi tu veţi creşte şi voi pe fundul râului zara tace mult tace greu tace încet |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate