agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-02-20 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea L-am fost văzut pe zidul unui "palazzo"-n Sienna Necunoscutul meșter de care nu se știe Nici numele nici viața, ci numai că trăise În veacul lui Cellini și îndrăgit de sine, O singură icoană, pe-a lui, o iconise. Privindu-se artistul, zărind a sa făptură, Recunoscând în ochii-i pe lângă dânsul altul. Purtat mereu în suflet - și nu credea că-l poartă - De groaza lui el singur se otrăvi, se spune. O față îmbrăcată, cu plete lungi, o față De Christ păgân și tânăr răsare-n umbră pânzii. Nevinovat un zâmbet pe buza crudă trece; Alene mâna albă se joacă cu pumnalul Ce scânteiază printre scântei de pietre scumpe. În purpură stă bustul ascuns de faldul mantii. Dar schimbători sunt ochii, cu ape-adânci și limpezi Se-aprind ca și amurgu-n lagune la Ravenna Și dacă stai privindu-i, tulburător deodată La tine parcă altul se uită, altul care Dintr-un noian de patimi se-nalță, se încheagă... Și iar cu ochi de înger zâmbește blând copilul. Plutea o seară dulce de vară pe Sienna... Iar eu gândind la omul acel necunoscut M-am dus visând pe drumuri o-ntreagă tragedie, Pe când pe zarea sfântă: pe cerul unui Lippi, De sânge roșii nori se frământau în vânt.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate